04 martie 2009

Sfîrşit


Ţi s-ar părea că rîd gîndind la tine
În timpul ce ţi-e greu să îl trăieşti
Îmi pare rău c-am ajuns eu a fi pricina
Durerii,chinurilor pămînteşti

Îmi cer iertare,dar ştiu, nu ajută
Să nu simţi ştreangul greu al inimii
Căci am trăit şi eu aceste clipe
Ştiu deşi trece timp,ele sunt vii



Eu nu ştiu leac de-a suferinţei rană
Prin mine vindecarea nu-ţi pot da
Dar fericire-ţi vreau, deci fii mai tare
Asta va fi şi fericirea mea.

Pare dai greş...

Iubirea ta azi e toamnă tîrzie
Ce tinde aşi păstra coroana sa
Defapt iubeşti tu fosta ta iubire
Nevrînd să vezi sfînşitul asteia

Poate-a fost adevăr că ţi-eram dragă
Şi ai avut multe de suferit
Totuşi în urmă a rămas iubirea
Azi tu alergi să ai ce-ai pătimit

Dai greş cînd zici că-ţi place-a mea fiinţă
Nu mă cunoşti decît din ce priveşti
Îţi este greu crezînd că-ţi sunt pereche
De-a sa fiinţă amăgit tu eşti

Ai grijă de inima ce greşeşte
Ridică capul şi priveşte-n sus
Să suferi pe pămînt este lumeşte
Deci nu fugi de-a iubirii apus.